Film

Ancuţa PROCA | Dilematograf

În numele trecutului

 
 

Un crime thriller cu o tematică controversată, care atinge problema memoriei Holocaustului sub forma unei intrigi clasice de răzbunare – un fost prizonier de la Auschwitz, ajuns acum printre ultimii supravieţuitori (interpretat de Christopher Plummer), se hotărăşte să caute soldatul german care i-a ucis familia. 

citiţi

Ancuţa PROCA | Dilematograf

Divina Comedie socio-politică

 
 

Odată cu Behe­moth, stilul regizoral al lui Liang Zhao trece de la modul observațional, din care mai păstrează anumite elemente, mai ales în descrierea vieții de zi cu zi a minerilor, la un documentar de tip poetic.

citiţi

Ancuţa PROCA | Dilematograf

Trei madlene

 
 

Accentuarea faptului că evenimentele sînt necreditabile apare şi în final, cînd sînt puse faţă în faţă cu concluziile tîrzii ale lui Paul, care, după povestirea istoriei sale de dragoste, face eforturi să o definească, să îi găsească un sens şi nişte vinovaţi.

citiţi

Ancuţa PROCA | Dilematograf

Tragedie greacă

 
 

Încă din scena cu care se deschide, în care un Icar destul de bătrîn pentru a mai reuşi să îşi păstreze echilibrul, prins între soţie şi o relaţie extraconjugală cu o femeie seducătoare, eşuează în faţa mării negre, lăsîndu-se înghiţit de valuri, filmul lui Yves Angelo trasează deja liniile substratului mitologic. 

citiţi

Ancuţa PROCA | Dilematograf

Akerman despre Akerman

 
 

Numele lui Chantal Akerman devenea cunoscut la vîrsta de 25 de ani, odată cu apariţia filmului său Jeanne Dielman, 23, quai du Commerce, 1080 Bruxelles, prin care reuşea, în cuvintele lui J. Hoberman, „să schimbe faţa cinema-ului european contemporan“.

citiţi

Regimul artelor şi muniţiilor

TIFF e festivalul de care sînt cel mai legat afectiv“ - interviu cu regizorul Bogdan MIRICĂ

 
 

„Dintr-odată am mult mai puţin timp. A sunat telefonul încontinuu şi a trebuit să răspund la foarte multe interviuri, fie la Cannes, fie în România – dar nu mă plîng. Mi se pare că e un lucru necesar, dacă vrei ca lumea să ştie de filmul tău. Cred că ar fi fost mai tragic ca oamenii să nu fie interesaţi.“

citiţi

Anca GRĂDINARIU | Regimul artelor şi muniţiilor

Damnaţii, o capodoperă năucitoare

 
 

(Anti)eroii din The Accursed sînt șar­manți, nemiloși, înduioșători, tiranici, pro­fund tarați, însă cu o credință aproape me­sianică (și, de la distanța de azi, demodată) în arta lor. Un poem crud și empatic despre o lume pierdută, unde artiștii și filozofii nu erau maeștri de PR, ci figuri larger than life.

citiţi

Regimul artelor şi muniţiilor

„Rolul meu e să creez simpatie la nivelul publicului“ - interviu cu regizorul japonez Sion SONO

 
 

„Iubesc toate genurile. Iubesc, de asemenea, și filme ca Babe. Preferințele mi se schimbă de la an la an. De exemplu, într-un an pot fi interesat de ero-guro, dar asta se poate schimba cu ușurință în anul următor. Sînt foarte schimbător.“

citiţi

Ancuţa PROCA | Dilematograf

Observaţii preliminare la Sieranevada

 
 

Sieranevada explorează, cu mijloacele comediei (o comedie deopotrivă neagră şi emoţionantă) şi ale documentarului observaţional, în continuarea poveştii din Moartea domnului Lăzărescu, evenimentele petrecute după moartea lui Emil, la parastasul de 40 de zile la care se adună familia şi cunoscuţii săi.

citiţi

Ancuţa PROCA | Dilematograf

În căutarea unui film

 
 

Comedia pe care o construiesc Gosling şi Crowe e un slapstick în care simpla lor alăturare întru salvarea unei fete pe nume Amelia şi a unui film pentru adulţi cu substrat politic e încîntătoare.

citiţi

Soluţie implementată de Tremend
SATI